Basarabia în cadrul României reîntregite: Reforma justiției (partea IV)
Autor: Octavian ȚÎCU Revenirea la justiția românească în Basarabia n-a fost nici pe departe o operă idilică și lipsită de dificultăți, așa cum s-a prezentat în articolul anterior, care constata […]
Basarabia în cadrul României reîntregite: Reforma justiției (partea III)
Autor: Octavian ȚÎCU Eforturile statului român în perioada de după Unire s-au îndreptat spre traducerea legilor locale basarabene, a celor mai uzuale legi ruse, a jurisprudenţei Curţii de Casaţie din […]
Basarabia în cadrul României reîntregite: Reforma justiției (partea II)
Autor: Octavian ȚÎCU Dincolo de fondul de arhivă și presa timpului, în care se regăsesc aspecte ale spiritului timpului, una din cele mai ample și mai veridice surse de referință […]
Basarabia în cadrul României reîntregite: Reforma justiției (partea I)
Autor: Octavian ȚÎCU Acum o sută de ani, Basarabia trăia un proces istoric singular de tranziție de la orânduirea autocrată rusă la modernizarea europeană și românească, care după toate aparențele […]
Punctul pe istorie: Expedițiile Memoriei – Basarabenii din Irkutsk
Românii/moldovenii au venit relativ târziu, cam printre ultimele dintre cele circa o sută naționalități ale regiunii Irkutsk. Cele mai mari comunități de până la ei le-au alcătuit ucrainenii, veniți aici […]
Punctul pe istorie: Ștefan cel Mare în bătăliile identitare din Republica Moldova
Ştefan cel Mare – figură emblematică a istoriei poporului român – a fost acceptat în perioada sovietică, ca un simbol, pretins, în exclusivitate, al identităţii moldoveneşti, înscriindu-se în logica de […]
Punctul pe istorie: Istoria anexării Basarabiei la Imperiul Rus (1812)
Anexarea Basarabiei a fost un rezultat al acțiunilor imperialiste ruse în Balcani, care trebuie privită într-un context mai extins al politicilor ruse în Europa. După pacea de la Iași (1792), […]
Punctul pe istorie: Etnogeneza românilor – teoria latinității și simbioza daco-romană
Istoricul Octavian Țîcu, oferă o perspectivă asupra etnogenezei românilor, care aduce un echilibru între teoria factorului slav și cel al prevalenței factorului dacic. Sursă: Octavian Țîcu
Punctul pe istorie: Capitala rezistenței și unirii – Iașul în anii 1916-1918
Iașul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și a fost reședința autorităților centrale ale Regatului României în […]