Sări la conţinut

Punctul pe istorie: Capitala rezistenței și unirii – Iașul în anii 1916-1918

Iașul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și a fost reședința autorităților centrale ale Regatului României în timpul Primului Război Mondial în timpul ocupației germane a Bucureștiului. De la 80 de mii de locuitori, populaţia oraşului a ajunsîn 1916-1918la 350-400 de mii de suflete, cu mult peste ceea ce putea să suporte infrastructura urbei.

Întreaga Moldovă, fără Basarabia, Bucovina, cu inamicul amplasat pe linia Nămoloasa – Focşani – Brăila a găzduit 1.200 000 de români plus încă un milion de ruşi, militari ai armatei imperiale, aliată , membră a Antantei. La Iaşi s-au mutat familia regală, Parlamentul şi Guvernul, dar şi instituţiile administrative ale statului român. Tot aici a fost adus şi tezaurul ţării care mai târziu a fost evacuat în două transporturi în Rusia de unde, din păcate nu a mai fost înapoiat.

În iarna anului 1917 Iașul a cunoscut declanşarea celei mai grave epidemii de tifos exantematic. Igiena refugiaţilor, a localnicilor şi a celor în tranzit a fost greu de păstrat. Iaşul părea un alt front de luptă. În cele trei luni de manifestare a epidemiei, în Moldova au pierit 300 de mii de oameni, refugiaţi, militari, localnici, un nivel ce singularizează pierderile din spatele frontului european.

La Iaşi au fost elaborate, adoptate şi promulgate legile reformei agrare şi electorale, legi care au susţinut moralul grosului armatei române – 90 la sută ţărani – legi care şi-au arătat valoarea pe câmpul de lută de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, obligând inamicul să dea înapoi, frontul stabilizându-se pe linia Carpaţilor până la sfârşitul conflagraţiei mondiale.

Între Axa Iași – Chișinău s-a făcut și primul pas în realizarea României Mari, de aici venind decizia de introducere a armatelor române în Basarabia și salvarea Republicii Moldovenești de invazia bolșevică, precum și realizarea înțelegerilor dintre elita politică de pe ambele maluri ale Prutului privind votul de Unire al Basarabiei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918.

Sursă: Octavian Țîcu

1 comentariu »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: