Parlamentul European a adoptat joi, 19 septembrie, o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Rezoluția adoptată joi de Parlamentului European prevede:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

În ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Sursă: https://www.caleaeuropeana.ro/