Pierderea memoriei – nume uitate, confuzii, dezorientare – este principalul lucru pe care oamenii îl asociază cu boala Alzheimer. Însă, potrivit cercetătorilor, boala începe mai devreme, chiar și cu un deceniu înaintea simptomelor clasice. Atunci, creierul suferă modificări ușoare, greu de observat, care influențează comportamentul, emoțiile și gestionarea vieții cotidiene.

Specialiștii încearcă acum să identifice aceste semnale timpurii, deoarece un diagnostic precoce ar putea face tratamentele mai eficiente și ar permite pacienților să ia din timp decizii importante pentru sănătate și finanțe.

Probleme neașteptate cu banii

Unul dintre primele semnale de alarmă observate de cercetători vizează modul în care o persoană își gestionează banii. Nu e vorba doar că uită să plătească facturile. Dificultățile financiare pot apărea chiar cu șase ani înainte de diagnosticul de demență, arată cercetările.

Persoanele afectate pot deveni mai vulnerabile la escrocherii, pot face investiții riscante sau pot cheltui mai mult decât își permit. Cercetătorii au observat inclusiv scăderi semnificative ale averii în anii care preced diagnosticul. Uneori, cineva care a fost prudent toată viața începe brusc să ia decizii financiare impulsive sau neobișnuite.

Pierdere în greutate fără explicație

Scăderea în greutate este asociată adesea cu boli digestive, cancer sau stres. Totuși, oamenii de știință au descoperit că aceasta poate apărea și cu aproape un deceniu înaintea simptomelor cognitive ale demenței.

Mai importantă decât greutatea în sine pare să fie scăderea constantă în greutate. Procesul se accelerează în special în ultimii doi-patru ani înainte de diagnostic. Specialiștii bănuiesc că schimbările din creier pot afecta apetitul, energia necesară pentru gătit sau chiar hormonii implicați în senzația de foame.

Modificări subtile ale limbajului

Un alt semnal timpuriu poate fi schimbarea modului în care oamenii vorbesc sau scriu. Cercetări publicate în revista The Lancet au arătat că anumite modificări ale limbajului pot apărea cu aproximativ șapte ani înainte de diagnosticul de Alzheimer.

Persoanele afectate tind să folosească propoziții mai scurte și mai simple, evită detaliile precise și înlocuiesc termenii specifici cu formulări generale. De exemplu, în loc să spună „mamă” sau „fiu”, folosesc mai des cuvinte precum „femeie” sau „băiat”.

Aceste schimbări sunt aproape imposibil de observat în conversațiile obișnuite, însă pot fi detectate de programele de analiză lingvistică.

Scăderea simțului mirosului

Pierderea mirosului a devenit cunoscută în ultimii ani mai ales din cauza COVID-19, dar cercetătorii spun că ea poate avea legătură și cu bolile neurodegenerative. Într-un studiu, fiecare punct pierdut la un test de identificare a mirosurilor a fost asociat cu un risc mai mare de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Oamenii de știință cred că anumite celule imunitare din creier ar putea ataca din greșeală conexiunile nervoase implicate în procesarea mirosurilor. Totuși, mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles.

Schimbări de dispoziție și comportament

Apatia, iritabilitatea, anxietatea sau depresia pot fi și ele semne timpurii ale declinului cognitiv. În unele cazuri, aceste modificări apar înaintea problemelor evidente de memorie.

Conform medicilor, oamenii pot deveni mai impulsivi, mai sensibili emoțional sau mai retrași social. Uneori, persoana afectată simte că „ceva nu este în regulă”, chiar dacă nu poate explica exact ce anume, o conștientizare care poate genera stres și neliniște suplimentară.

Ce pot face pacienții și familiile

Niciunul dintre aceste simptome nu înseamnă automat că cineva va dezvolta Alzheimer. Problemele hormonale, deficiențele de vitamine, depresia sau alte afecțiuni tratabile pot produce manifestări asemănătoare. Totuși, specialiștii recomandă ca aceste schimbări să fie discutate cu un medic, mai ales dacă apar împreună.

Dovezile arată că un stil de viață sănătos poate încetini evoluția bolii: alimentația echilibrată, exercițiile fizice, reducerea stresului și menținerea relațiilor sociale par să protejeze creierul.

În plus, diagnosticarea precoce este importantă deoarece unele tratamente noi funcționează mai bine în stadiile incipiente ale bolii. Specialiștii recomandă și planificarea din timp a aspectelor financiare și medicale, înainte ca declinul cognitiv să devină sever.

Știați că?

Pierderea mirosului, schimbările de dispoziție și chiar dificultățile financiare pot apărea cu ani înainte ca primele probleme serioase de memorie să indice boala Alzheimer? Cercetătorii spun că semnele timpurii ale bolii sunt adesea confundate cu stresul sau îmbătrânirea normală.

Surse:

https://www.nationalgeographic.com/health/article/surprising-early-symptoms-alzheimers-dementia

https://www.nationalgeographic.com/premium/article/eyes-early-stage-alzheimers-retina

https://www.brightfocus.org/news/the-early-alzheimers-signals-weve-been-missing-until-now/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un ou pe zi ne ferește de Alzheimer, sugerează un studiu

Boala Alzheimer ar putea să înceapă, de fapt, în afara creierului, indică un studiu

Un medicament neașteptat ar putea deveni tratament pentru Alzheimer

Un studiu masiv arată că poluarea aerului crește riscul de Alzheimer în rândul vârstnicilor

Articolul Semnele timpurii surprinzătoare care ar putea anunța boala Alzheimer apare prima dată în Descopera.