În ultimii ani, progresele științifice au identificat numeroase aspecte care ne dictează riscul de declin cognitiv la bătrânețe. Unele sunt ușor de modificat, precum dieta sau exercițiile fizice. Altele, însă, sunt mult mai greu de controlat sau de corelat cu o simplă schimbare de comportament.

Stresul cronic, îmbătrânirea, bolile cardiovasculare și depresia au fost toate legate, în mod individual, de un risc crescut de demență. Acum, o nouă sinteză a studiilor publicate sugerează că acestea ar putea fi conectate de un fir roșu comun: somnul.

Mai exact, este vorba despre rolul pe care somnul îl joacă în curățarea „deșeurilor metabolice” acumulate în creier în orele de veghe.

„Multe tulburări care cresc riscul de demență perturbă, de asemenea, ritmurile de somn ale creierului”, explică cercetătoarea în neuroștiințe Maiken Nedergaard, de la Universitatea din Rochester, SUA.

O simplă schimbare de comportament

„Munca noastră sugerează că acestea nu sunt fenomene separate, ci sunt conectate prin capacitatea creierului de a elimina deșeurile în timpul somnului.”

În urmă cu mai bine de un deceniu, laboratorul lui Nedergaard a transformat neuroștiința prin descoperirea sistemului limfatic secundar (glimfatic). Această rețea paravasculară ajută la circularea lichidului cefalorahidian prin creier, eliminând proteinele nocive asociate cu bolile Alzheimer și Parkinson.

Conform analizei publicate în revista Science, calitatea somnului este integrală pentru funcția glimfatică. În timpul somnului profund (non-REM), neuromodulatori precum norepinefrina, serotonina și dopamina pulsează sincronizat, o dată la aproximativ 50 de secunde, scrie ScienceAlert.

O stare esențială pentru menținerea sănătății creierului

Această oscilație determină vasele de sânge să se dilate și să se contracte ușor, creând „valuri” care împing lichidul prin țesutul cerebral.

Dacă somnul este fragmentat din cauza stresului, a bolilor cardiace sau a vârstei, acest ritm este perturbat, iar sistemul de întreținere nocturnă eșuează. „Timp de decenii, am privit somnul prin prisma memoriei și a refacerii”, concluzionează Nedergaard.

„Ceea ce devine clar acum este că somnul reprezintă o stare extrem de organizată de transport al fluidelor, esențială pentru menținerea sănătății creierului.”

Vă mai recomandăm să citiți și:

O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență

Demența poate începe chiar din copilărie, au descoperit cercetătorii

Oamenii de știință au dezvăluit durata ideală de somn pentru a reduce riscul de demență

Cum ne influențează ceasul biologic riscul de demență?

Articolul O funcție corporală vitală ar putea ascunde mai mulți factori de risc ai demenței apare prima dată în Descopera.