Sări la conţinut

Crăciunul în tranșee

Când ne gândim la Primul Război Mondial, avem în minte doar imagini cu tranșee, morți, explozii, bombardamente, inamici care se urăsc de moarte. În cea mai mare parte, astfel a fost războiul. Un scurt episod face însă notă discordantă cu distrugerea și disperarea aduse de conflagrație:fraternizarea inamicilor, cu ocazia Crăciunului anului 1914, o ultimă insulă de umanitate și speranță într-un război care, conform comandamentelor statelor beligerante, ar fi trebuit să fie gata până la Crăciun.

Subiectul nu a fost discutat foarte mult în Franța sau Germania, fiind nevoie de filmul „Joyeux Noel”, din 2005, pentru a se vorbi din nou despre acest episod. Evenimentele au fost mușamalizate încă din zilele cu pricina, pentru a nu se încuraja astfel de manifestări și a nu se da impresia celor de acasă că războiul e o joacă și o distracție care costă bani și sute de mii de morți.

Ce a însemnat, de fapt, această fraternizare de Crăciun pe anumite segmente ale Frontului de Vest? Nimic altceva decât soldați din tabere inamice, ieșind neînarmați din tranșee și stând de vorbă, la modul cel mai amical cu putință, cu soldații părții adverse. Cele mai cunoscute fraternizări au avut loc între soldații germani și cei britanici. Anglia, marea putere navală, comercială și colonială, se lupta pe teritoriu francez cu Germania, marea putere terestră, industrială și europeană. Soldații de rând, infanteriștii mai exact, nu erau pătrunși de ură unii față de alții;ei proveneau din aproape aceleași medii, unii soldați germani lucraseră mulți ani în Anglia pe post de chelneri, frizeri, la rândul lor, englezii vizitaseră Germania, unii aveau rude și prieteni în țara acum inamică. Foarte redusă sau absentă cu totul a fost fraternizarea între francezi și belgieni pe de o parte, și germani de cealaltă.

Se crease o solidaritate a mizeriei frontului

Cu toate că fraternizarea a reprezentat o încălcare a codului militar, pentru cei implicați a fost ca pauza unui meci de box. În tranșee, inamicul avea o față, soldații din taberele inamice se vedeau și se auzeau reciproc. Se crease o solidaritate a mizeriei frontului, după cinci luni de război crunt – bombardamente, atacuri la baionetă, morți neîngropați, păduchi, șobolani, duhoare, ploaie, umezeală, traume, moartea camarazilor și prietenilor, latrina mai aproape decât bucătăria, dorul de casă, familie, iubită, prieteni, distracție, pace.

Fraternizarea a făcut războiul mai suportabil, iar ofițerii îi aveau pe conștiință pe soldații morți sub comanda lor, de aceea au tolerat aceste manifestări, cu toate riscurile de rigoare. Codurile militare nici nu prevedeau măsurile disciplinare în caz de război de tranșee, trădarea, defetismul și lașitatea fiind prevăzute pentru război în mișcare, nu pentru un război static, unde chiar ajungeai să-ți cunoști îndeaproape inamicul ca om, nu ca simplă țintă.

Au existat diferite grade de fraternizare, de la salutări și urări cordiale, la fraternizări complete, mai ales pe frontul ținut de britanici, pe aproximativ două treimi din linia de aproape 30 de kilometri.

Pregătiri pentru Crăciun

În 7 decembrie, noul papă, Benedict al XV-lea, și-a exprimat dorința ca statele beligerante să oprească ostilitățile măcar în perioada Crăciunului, pentru a putea toți să se bucure de o astfel de sărbătoare importantă și pentru a nu păta cu sânge Nașterea lui Cristos.

Dar Crăciunul ortodox pica pe 7 ianuarie, iar pentru Turcia și Japonia, Crăciunul nu însemna absolut nimic. Germania era gata să accepte propunerea în mod oficial, cu condiția ca și statele inamice să facă la fel. Aliații nu doreau însă acest lucru și nu puteau accepta oficial un armistițiu, având în vedere că duceau un război de eliberare a teritoriilor ocupate de germani și nu putea face pauză.

Se spera, chiar în mod public, ca părțile să nu lupte de Crăciun din bun simț și spirit creștin, prin apeluri în presa britanică, din partea personalităților vremii și a asociațiilor de femei.

Guvernele s-au ocupat ca soldații să poată să petreacă sărbătorile de iarnă pe front, încercând să recreeze din atmosfera specifică perioadei. Astfel, guvernul german s-a preocupat să trimită trupelor combatante brazi de Crăciun, tuturor unităților, inclusiv echipajelor de pe submarine!!

În statele beligerante, mai ales în Anglia și Germania, au avut loc colecte de cadouri pentru trupe, campanie susținută puternic de presă. În Anglia doar s-au strâns peste 250.000 de astfel de pachete, conținând diverse obiecte utile, țigări, mâncare. Zeci de mii de scrisori au fost trimise atât soldaților din tranșee, cât și prizonierilor. Familia imperială germană și familia regală britanică au trimis de asemenea colete trupelor, în general conținând tutun, pipe, țigarete și felicitări cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Un soi de fraternizare începuse încă de prin noiembrie, când vremea umedă și ploile abundente îi forțaseră pe soldații ambelor tabere să iasă afară din tranșee, stând efectiv față în față, în plină vedere, fără a trage însă unii asupra celorlalți. În unele locuri, tranșeele se aflau și la 20 de metri de aproape unele de altele. Soldații au construit valuri de pământ în spatele tranșeelor, observându-și doar reciproc munca. Încă dinainte avuseseră loc, între tabere, concursuri de cântece de dragoste, patriotice, schimburi de insulte și tachinări, și schimburi de mâncare și țigări.

Vremea nu ținuse cu cei din tranșee – norii, ploaia și vântul contribuiseră din greu la starea mizeră fizică și psihică în care se aflau oamenii. Chiar înainte de Crăciun însă, vremea s-a schimbat brusc, a dat un îngheț și a ieșit soarele. Imediat, starea de spirit a soldaților s-a îmbunătățit, mai ales că, acum, nu se mai simțeau atât de tare duhorile latrinelor, cadavrelor și mâlului. Mulți soldați au fost pătrunși de dorința de a petrece Crăciunul ca acasă, printre prieteni și cu multă distracție.

Citește mai departe : https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/craciunul-1914-in-transee

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: