SPQR – Senatus PopulusQue Romanus

Foto: wikipedia.org

Roma Antică are o importanță incontestabilă. Istoria ei imperială, plină de cuceriri, cruzimi și excese reprezintă și astăzi un termen de referință la care ne raportăm pentru a ne defini. Dezbaterile romanilor despre cetățenie, terorism și drepturile omului ne influențează propriile dezbateri despre libertățile civile de azi.

Dacă vrem să îi ignorăm pe romani putem afirma că întoarcem spatele trecutului îndepărtat.

Asasinarea lui Cezar, în ziua numită de romani idele[i] lui martie, anul 44 î.e.n, a oferit șablonul și uneori, justificarea stângace a uciderii tiranilor de atunci încoace.

Configurația teritoriului imperial roman stă la baza geografiei politice a Europei moderne, și nu doar a ei. Principalul motiv pentru care Londra e capitala Regatului Unit este acela că romanii au făcut-o capitala provinciei lor, Britannia- un loc primejdios, aflat, în viziunea lor, dincolo de marele Ocean care înconjoară lumea civilizată.

Britannia a fost o provincie romană situată în partea de sud a insulei Marii Britanii, care a fost controlată de Imperiul Roman între 43 și 410. Populația de bază a Britanniei, până la cucerirea anglo-saxonă, era formată din triburi celtice, britani. Provincia este cunoscută și sub denumirea de Anglia romană.

Roma ne-a lăsat moștenire noțiunile de libertate și cetățenie, dar și de exploatare imperială, și pe lângă astea un întreg vocabular al politicii moderne, de la senator până la dictator.

Datorită ei, rostim astăzi de la expresiile „mă tem de greci, chiar și când aduc daruri”, „pâine și circ”, până la „cântă din liră în timp ce arde Roma”.

Există și o paletă extraordinară de noi descoperiri, care au scos la suprafață obiecte ascunse în pământ, sub apă, chiar și pierdute în biblioteci, descoperiri care ne-au adus informații în legătură cu Antichitatea. Printre descoperiri menționăm și povestirea tulburătoare scrisă de un medic roman ale cărui bunuri neprețuite au fost distruse de flăcări, manuscris care a ieșit la suprafață într-o mănăstire grecească abia în anul 2005.

Romanii nu au plecat la drum cu un plan măreț de cucerire a lumii. În procesul de edificare a imperiului, romanii nu au călcat în picioare cu brutalitate popoare nevinovate care își vedeau de propriile treburi într-o deplină și pașnică armonie până când legiunile s-au ivit la orizont, chiar dacă victoria romanilor a fost fără îndoială una dură. De exemplu, cucerirea Galilei de către Cezar a fost comparată cu un genocid și criticată de romani încă de pe vremea respectivă chiar în acești termini.

În articolele ce vor urma vor fi satisfăcute curiozități cu privire la istoria romană și vom afla cum a reușit un sătuc absolut banal din centrul Italiei să devină o putere atât de dominantă, stăpânind peste un teritoriu întins pe trei continente.

[i] Una dintre zilele fixe ale lunilor din calendarul roman, corespunzător zileleor 13/15 ale lunilor calendarului de astăzi. Celelalte zile erau calendele, prima zi a lunii, și nonele – corespunzătoare zilele de  5/7 din calendarul modern. (N.t)

Sursa: Beard, Mary. SPQR: O istorie a Romei antice. Bucureşti : Trei , 2017

http://www.wikipedia.org