Sări la conţinut

Obiceiuri și tradiții în Joia Mare

În Joia Mare fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți(ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați (se fac slujbe dedicate morților).

joia mare

Tradiția mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru a întâmpina aceste suflete se aprindeau focuri prin curți, sau în cimitire, (crezându-se că ei se încălzesc la aceste focuri).

focuri

Peste an se mai fac focuri ritualice de Mucenici, de Lăsatul Secului, de Sân Gheorghe sau de Sânzâiene (acestea se fac din plante cu virtuți magice –alun, tei, boz). În jurul focurilor se așeazau scaune pentru sufletele morților ce aveau să sosească și se dădea de pomană copiilor. Acest obicei se mai păstrează în zona montană a Bucovinei (Moldovița, Paltin, Argel, Vama, Brodina).

Această zi este dedicată celor mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă.

În anumite zone (din lumea satului) cojile ouălor folosite la pască se adunau cu grijă într-un vas de ceramică iar în Sâmbăta Paștelui se aruncau pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.

În Joia Mare se vopsesc sau/ și încondeiază ouăle, culoarea recomandată și cel mai des folosită –roșu-culoarea reprezentând sângele Mântuitorului. În unele zone ale țării această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi are loc Denia celor 12 Evanghelii.

Ouăle roşii simbolizează Învierea au rolul de a ţine răul la distanţă. S-ar zice, în vechea tradiţie, că aruncarea, la întâmplare sau la gunoi, a cojilor de ouă roşii este interzisă. Acestea se aruncă într-o apă curgătoare, anunţându-se astfel că, la o săptămână după Paştele creştinilor, va veni şi Paştele blajinilor. În anumite regiuni ale ţării, ouăle roşii sau cojile lor se folosesc şi ca simbol al fertilităţii şi, din această cauză, se pun la rădăcina pomilor fructiferi sau a florilor. Culoarea roșie reprezentând focul cu puterea purificatoare dar și sângele lui Iisus pentru mântuire.

Legenda care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști. Se spune că Maica Domnului venise să-și plângă fiul răstignit, aceasta a așezat coșul cu ouă lângă cruce, acestea înroșindu-se de sângele scurs de la rănile lui Iisus. Atunci Domnul a spus:
„De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

-ouăle se vopseau (probabil și acum în unele case) cu coji de ceapă, cu sunătoare, flori de tei, levănțică.

-ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

-ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

oua rosii

În Bucovina (și nu numai) ele se numesc si „oua muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume, tehnica diferă în funcție de zonă, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina.

Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișită (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui băț plat). Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru.

Idei creative pentru vopsit şi decorat ouă. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig- zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe oua sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu încrețeli (motive ornamentale) de pe cămășile populare.

Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, ciuboțica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba găștei, colțul porcului, strugurele, cireșica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului, Vrancea, Oltenia.
În cultura populară actuală, ouăle închistrite sunt, mai mult, obiecte de artă.

Câteva explicații ale unor simboluri folosite la încondeiat

  • linia dreaptă verticală = viața;
  • linia dreaptă orizontală = moartea;
  • linia dublă dreaptă = eternitatea;
  • linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
  • linia ușor ondulată = apa, purificarea;
  • spirala = timpul, eternitatea;
  • dublă spirală = legătura dintre viață și moarte.

Cele mai întâlnite motive folosite la încondeiere:

  • Crucea – semnul creștinătății,
  • Crucea Paștelui – crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care o duc la biserică, în noaptea Învierii,
  • Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete;
  • Steaua – este un motiv răspândit, întâlnit în Bucovina și în vechiul Regat,
  • Regnul animal: albina, broasca, șarpele, mielul;
  • Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâulu;
  • Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;

cum-se-incondeiaza-ouale-de-pasti

Superstiții:

  • din Joia Mare până în Joia Săptămânii Luminate femeile nu au voie să spele haine.
  • în această zi nu este bine să dormi, de vei dormi în această zi vei lenevi tot anul (lenea este unul din cele mai mari păcate),
  • în credinţa populară, cei care ţin post din Joia Mare şi până în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

Sursa: www.ziarulunirea.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: