Ședința care va adopta decizia istorică de unire a Basarabiei cu România a început la orele 16 și 15 minute și s-a încheiat aproape de ora 20. În urma votului, care s-a făcut în mod deschis (la propunerea lui V. Cijevschi, susținut de 82 de deputați), cu 86 de voturi – „pentru”, 36 de „abţineri”, trei voturi – „împotrivă” şi 13 deputaţi „lipsă” – Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia istorică de Unire a Basarabiei cu România.

La voturile Blocului Moldovenesc, s-au adăugat paisprezece membri ai Fracțiunii Țărănești și trei voturi ale minorităților etnice, dintre care un rus, un ucrainean și reprezentantul comunității poloneze, deputatul Dudkevici. Unirea a presupus faimoasele unsprezece condiții, printre care cele mai importante erau:

• Sfatul Ţării rămânea mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul român;
• Basarabia îşi păstra autonomia provincială, având un Sfat al Ţării, ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie;
• Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămâneau în putere şi puteau fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei;
• Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia;
• Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei în Parlamentul român;
• Basarabia trimitea în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.

Sursă: Octavian Țîcu