Problema majoră discutată la Congres a fost cea a situaţiei lingvistice dezastruoase, în care se afla limba română literară şi vorbită a băştinaşilor majoritari, ce afecta cel mai mult creaţia scriitorilor basarabeni, precum şi necesitatea revenirii la grafia latină, la veş- mântul ei firesc.

Unii participanţi la Congres, îndeosebi unii tineri scriitori pe atunci – Ion Druţă, Aureliu Busuioc, Mihai Cimpoi, Pavel Boţu, Grigore Vieru, Gheorghe Malarciuc, Vasile Leviţchi –, profesorul universitar Petre Osmătescu, directorul şcolii medii din Râşcani, Leonid Colibaba etc. au abordat, în luările lor de cuvânt, problemele referitoare la necesitatea evoluţiei limbii literare materne, la conservarea monumentelor de cultură, la valorificarea patrimoniului spiritual, la predarea limbii şi literaturii în şcoală, la ignorarea particularităţilor naţionale, la comportarea lipsită de grijă faţă de dezvoltarea şi răspândirea literaturii moldoveneşti, la calitatea manualelor şcolare, la schimbarea denumirii corecte a străzilor şi firmelor.

Sursă: Octavian Țîcu