Ziua Națională a României, celebrată în prezent pe 1 Decembrie, are o istorie fascinantă care reflectă momentele definitorii ale poporului român. Alegerea acestei date simbolizează unitatea națională și împlinirea unui ideal istoric, dar de-a lungul timpului, România a avut mai multe zile naționale, fiecare marcată de un context istoric unic.

Ziua Unirii Principatelor Române: 24 Ianuarie – Prima Sărbătoare Națională

24 ianuarie marchează un moment crucial în istoria României: Unirea Principatelor Române, cunoscută și sub numele de „Mica Unire”, realizată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859. Această zi a fost atestată pentru prima dată ca sărbătoare națională în 1860, la inițiativa lui Mihail Kogălniceanu.

Prin propunerea adresată domnitorului Cuza, Kogălniceanu a argumentat că 24 ianuarie ar trebui să fie celebrată drept Sărbătoare Națională, simbolizând momentul în care domnitorul a primit misiunea nobilă de a unifica și moderniza România. Alexandru Ioan Cuza a aprobat această propunere pe 27 decembrie 1860, iar începând din 1861, ziua a fost sărbătorită cu mare fast.

După abdicarea lui Cuza în 1866, importanța zilei de 24 ianuarie a scăzut, fiind sărbătorită în principal în Moldova. Odată cu instaurarea monarhiei și adoptarea zilei de 10 Mai ca Zi Națională, 24 ianuarie a pierdut întâietatea. Totuși, în 1920, după Unirea din 1918, această dată a fost restabilită ca sărbătoare de prim rang.

În prezent, 24 ianuarie este recunoscută ca sărbătoare legală și zi nelucrătoare, prin Legea nr. 171/2014. Ea reprezintă un prilej de a reflecta asupra începutului procesului de unificare națională, care a culminat cu Marea Unire din 1918.

Ziua Națională în Timpul Monarhiei: 10 Mai (1866-1947)

În perioada modernă, între 1866 și 1947, 10 Mai a fost Ziua Națională a României, o dată cu semnificații profunde pentru dezvoltarea statului român. Aceasta a devenit un simbol al monarhiei și al aspirațiilor naționale, reflectând momentele esențiale ale consolidării și modernizării României.

Originea zilei de 10 Mai: Venirea lui Carol I (1866)

Semnificația zilei de 10 Mai a început în 1866, când prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Alegerea sa a marcat un punct de cotitură pentru România, deoarece Carol I a fost un promotor al stabilității, reformelor și modernizării.

Proclamarea Independenței (1877)

Unul dintre cele mai importante evenimente legate de această dată a fost 10 mai 1877, când Adunarea Deputaților a proclamat independența României față de Imperiul Otoman. În acea zi, Carol I a promulgat legea care a consacrat independența, iar această dată a devenit un simbol al luptei pentru suveranitate națională.

Proclamarea Regatului României (1881)

La 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat ca primul rege al României, transformând Principatele Române Unite în Regatul României. Acest moment a marcat recunoașterea internațională a progresului României ca stat modern și independent.

Semnificația și sărbătorirea zilei de 10 Mai

10 Mai a devenit o zi de sărbătoare națională dedicată monarhiei și realizărilor acesteia. Festivitățile includeau parade, ceremonii oficiale și evenimente culturale. Ziua sublinia valorile regalității – stabilitate, modernizare și independență – fiind un prilej de mândrie pentru toți românii.

După abdicarea regelui Mihai I în 1947, 10 Mai a fost înlocuită ca Zi Națională, dar rămâne în istorie ca o perioadă de referință a modernizării României.

Perioada Republicii Socialiste: 23 August (1948-1989)

După abdicarea regelui Mihai I și instaurarea regimului comunist în decembrie 1947, regimul nou format a căutat să rescrie simbolurile naționale, inclusiv Ziua Națională. Data de 23 August a fost aleasă pentru a comemora actul de la 23 august 1944, când România, sub conducerea regelui Mihai I, a întors armele împotriva Germaniei naziste și a aliatului său, Ungaria, contribuind la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

În timpul regimului comunist, 23 August a fost transformată într-o sărbătoare de propagandă, utilizată pentru a glorifica Partidul Comunist Român și loialitatea față de Uniunea Sovietică. Oficial, evenimentul era prezentat ca o „insurecție armată antifascistă și antiimperialistă” condusă de comuniști, deși rolul decisiv al regelui Mihai și al armatei române era minimalizat sau omis din relatările oficiale.

Manifestațiile grandioase organizate de regimul comunist în această zi includeau parade militare, demonstrații ale muncitorilor și spectacole artistice menite să arate unitatea poporului și realizările economice și sociale ale „noului regim”. Orașele erau împodobite cu steaguri roșii, pancarte cu mesaje ideologice și portrete ale liderilor comuniști.

Pentru mulți, însă, sărbătoarea avea un caracter artificial, fiind mai mult o obligație decât o celebrare autentică. Cu toate acestea, în ciuda propagandei, 23 August a rămas un moment important în istoria României, simbolizând un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial.

Această zi a fost ultima Zi Națională a României în perioada comunistă, fiind înlocuită cu 1 Decembrie în 1990, după căderea regimului Ceaușescu.

1 Decembrie: Ziua Națională Modernă

După căderea regimului comunist, România a decis să își redefinească identitatea națională, alegând o dată simbolică pentru Ziua Națională: 1 Decembrie. Această decizie, adoptată oficial în 1990, reflectă întoarcerea la valorile democratice și reafirmarea unității naționale. 1 Decembrie 1918 marchează Marea Unire, când românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, reuniți la Alba Iulia, au decis, prin Marea Adunare Națională, unirea acestor provincii cu Regatul României.

Semnificația acestei zile este profundă, deoarece simbolizează triumful aspirațiilor naționale de unitate, după secole de diviziune sub dominații străine. Unirea din 1918 a fost rezultatul sacrificiilor eroilor români în Primul Război Mondial și al unui efort diplomatic susținut. 1 Decembrie reprezintă, astfel, împlinirea unui ideal istoric și o celebrare a solidarității românești.

Ziua Națională este celebrată astăzi prin parade militare impresionante în orașe precum București și Alba Iulia, ceremonii oficiale de depunere de coroane în memoria eroilor și evenimente culturale care pun în valoare patrimoniul și tradițiile românești. Este un prilej de mândrie și reflecție asupra valorilor care unesc națiunea.

Cum Este Sărbătorită Ziua Națională Astăzi?

Pe 1 Decembrie, românii din toate colțurile lumii își arată mândria națională prin:

• Parade militare: București, Alba Iulia și alte orașe organizează defilări impresionante.
• Ceremonii oficiale: Depuneri de coroane și discursuri în memoria eroilor.
• Evenimente culturale: Concerte, expoziții și spectacole de lumini care pun în valoare identitatea națională.
• Tricolorul arborat peste tot: De la casele particulare la instituții publice, tricolorul românesc devine simbolul central al zilei.

Evoluția zilelor naționale ale României reflectă istoria complexă și transformările prin care a trecut țara. Fie că vorbim despre 10 Mai, 23 August sau 1 Decembrie, fiecare dată a avut semnificația sa într-un context istoric specific.

Astăzi, 1 Decembrie rămâne o zi de mândrie națională, amintindu-ne de sacrificiile trecutului și inspirându-ne să construim un viitor mai bun. La mulți ani, România!