Sări la conţinut

Moștenirea romană, vizibilă în numeroase gospodării din Țara Hațegului. Ruinele orașului Sarmizegetusa

Numeroase gospodării din Țara Hațegului din Hunedoara au păstrat monumente provenite din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, marele oraș antic înființat de împăratul Traian.

Aflată la poalele munților Retezat și Poiana Ruscă, în județul Hunedoara, Țara Hațegului este locul din România unde Imperiul Roman și-a înfipt cel mai adânc rădăcinile.

Aici călătorii găsesc cele mai prețioase vestigii ale așezărilor, industriei, turismului și infrastructurii din epoca romană: zeci de villa rustica (moșii), rămășițe ale unor exploatări miniere antice, băi termale și drumuri romane.

Sursă: adevarul.ro
Sursă: adevarul.ro

Nucleul acestui ținut istoric îl reprezintă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, marele oraș antic înființat de împăratul Traian, în Dacia, după războaiele de la începutul secolului al doilea. Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost locul unde s-au stabilit numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.

În ultimii ani de domnie ai împăratului Traian (decedat în anul 117) era o metropolă care, potrivit unor istorici, își avea limitele între anticele Dierna (Orșova) și Apulum (Alba Iulia). Dar centrul urban al fostei capitale a provinciei Dacia, locul care a păstrat cele mai prețioase vestigii din epoca romană, se afla în actuala localitate Sarmizegetusa, la circa 15 kilometri de Hațeg.

Din secolul al XIX-lea, la Ulpia Traiana au avut loc primele cercetări arheologice, care au dus la descoperirea numeroaselor sale monumente: Amfiteatrul, Forul lui Traian (piața centrală), templele și sanctuarele mai multor zeități, clădirile administrative, Capitoliul, necropola estică și zonele de locuințe.

În primii ani de la dezvelirea ruinelor sale, Sarmizegetusa romană arăta cu totul diferit de situl arheologic care să înfățișează în prezent turiștilor. Era împodobită cu monumente valoroase, iar multe dintre ele au fost împrăștiate, cu timpul, în întreg ținutul Hațegului, dar și dincolo de granițele actuale ale României.

Citește mai departe pe adevarul.ro

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.